„Vio-Parc Varniţa”: minune creată de om (FOTO,VIDEO)

Home/Știri/„Vio-Parc Varniţa”: minune creată de om (FOTO,VIDEO)

„Vio-Parc Varniţa”: minune creată de om (FOTO,VIDEO)

Satul Varnița, Anenii Noi. S-ar părea că e un sat moldovenesc ca multe altele. Însă anume aici, în apropiere de Varnița, este implementat un proiect unic de restabilire a echilibrului natural. Primul și, deocamdată, unicul în Moldova.

Ideea de a transforma o paragină într-o oază înfloritoare aparține conducerii companiei „DAAC Hermes”. Președintele ei, Vasili Chirtoca, împreună cu adjunctul și partenerul său Igor Șcerbinschi, au conceput acest proiect ca pe o pepinieră de plante pentru viitoarele așezări ecologice, precum și ca pe o sursă de materii prime vegetale, ecologic pure, pentru fabrica „Viorica Cosmetic” S.A.

 

Oază în loc de paragină

Un timp îndelungat, aici se afla o carieră de extracție a amestecului de nisip-prundiș. După recultivare, bonitatea solului nu depășea 20 de puncte. Părea că pe acest teren nu mai poate crește nimic. Dar minunea a devenit posibilă. Au înflorit lanuri cu diverse ierburi, romaniță, levănțică, salvie, calendulă, s-au prins puieții de pomi. Unul după altul au apărut iazurile, în care cresc pești și înfloresc nuferi. În total sînt cinci iazuri. Și acesta este doar începutul unui proiect îndrăzneț, de proporții uimitoare, cu denumirea „Vio-Parc Varniţa”.

Totul a început acum patru ani. După excavarea tuturor resurselor de zăcăminte naturale, sectorul pe care anterior se afla cariera a fost acoperit cu deșeuri. Pe o suprafață de 130 de hectare. Acesta nu prezenta nicio valoare pentru agricultură, de aceea a fost posibilă achiziționarea întregului teren. Elaborarea proiectului a durat un an. Iar în ultimii ani teritoriul a început să se transforme în ritm accelerat.

La baza viitoarei zone ecologice s-a decis să se pună proiectul renumitului fermier austriac Sepp Holzer – autor și consultant internațional în domeniul agriculturii ecologice. Esența tehnologiei lui constă în readucerea naturii la starea ei firească prin crearea pe anumite sectoare a unor complexe naturale pure din punct de vedere ecologic. Ele trebuie să fie compuse din rezervoare artificiale de apă și vegetație mixtă silvică și cultivată. Diverse specii de plante, fără a suferi din lipsă de umiditate, cresc și își sporesc reciproc imunitatea față de dăunători și buruieni. În asemenea locuri plantele nu au nevoie de tratamente chimice, iar pentru fertilizarea solului se folosesc doar componente naturale.

În urmă cu cîțiva ani Sepp Holzer a vizitat Moldova și aceste locuri. După ce a văzut condițiile, el a spus că sectorul este destul de complicat. El se află la înălțimea de cca 100 de metri deasupra nivelului Nistrului, care curge în preajmă. Rîul absoarbe toate apele din dealurile aflate în preajmă. Totuși, în opinia lui Holzer, teritoriul poate fi valorificat, dat fiind că el a creat iazuri chiar și în pustiu.

La început au apărut dealurile în formă de terase în partea de nord și nord-est a iazurilor – create din pămîntul rezultat din săparea acestora. Proiectul iazurilor, la fel, îi aparține lui Sepp Holzer.

În această zonă este imposibil să ai propriile izvoare, iar în urma schimbărilor climatice, în republică avem precipitații insuficiente. De aceea s-a decis crearea unei alternative pentru apă. Primul iaz a fost finalizat în 2016. Unii specialiști locali îi speriau pe organizatorii viitoarei zone ecologice spunînd că nu se va reuși reținerea apei în iaz. Chiar și hidrologii experimentați aveau îndoieli că așa ceva e posibil. Totuși, curînd a apărut primul iaz. La fundul lui nu a fost așternută polietilenă sau alte materiale artificiale. Au fost utilizate tehnologii speciale de compactare a solului, elaborate de Sepp Holzer. În sol a fost instalat un apeduct, prin care s-a pompat apă din Nistru în iaz. Pe parcursul următorilor doi ani apa a fost pompată de trei ori, deoarece o cantitate suficientă de apă provine din precipitații. Și iată că nu se scurge. Asta chiar dacă apa este utilizată pentru irigare. Pierderile ei nu depășesc norma, căci la temperaturi înalte are loc evaporarea și filtrarea. Însă toate au fost făcute conform unei tehnologii care s-a justificat pe deplin. Drept dovadă o constituie apariția altor patru iazuri.

Chiar dacă iazul încă nu se vede, răcoarea lui se resimte de la distanță. Prezența apei oferă aerul umed necesar plantelor. Drept urmare, acestea se dezvoltă bine, dobîndind imunitate contra diferitor buruieni și dăunători.

Conform teoriei lui Sepp Holzer, orice teritoriu trebuie să dispună de apă. 10% din sol trebuie să-l ocupe apa. Spre exemplu, pe un teren de 27 de hectare trebuie să avem un iaz cu suprafața de 3 ha. Întrucît aici mereu suflă vîntul, biroul de proiectare al lui Sepp Holzer a decis să nu fie creat un iaz mare, ci o cascadă din mai multe iazuri mici, cu suprafața totală de 6 ha. Ele au fost amplasate pe întreg teritoriul și comunică între ele. În primul iaz a fost pusă o țeavă care trece în cel de-al doilea, din el – în al treilea, al patrula etc. Fiecare iaz alimentează întregul masiv. Acest fapt reduce cheltuielile pentru irigarea plantelor, căci se modifică umiditatea aerului, se creează o microclimă favorabilă, iar plantele huzuresc.

Pentru că în apropierea fiecărui iaz există un deal terasat din partea vîntoasă, influența vîntului este redusă. Fiindcă la crearea dealurilor a fost folosit solul săpat la construcția lacurilor, acesta nu a trebuit evacuat. În plus, au fost create dealuri necesare pentru apărare împotriva vîntului. Acesta are un efect negativ asupra plantelor și a solului, mai ales în perioada rece a anului, întrucît vîntul, gerul și arșița îl usucă precum un foen. Totodată, dealurile cu înălțimea de 9 m sporesc suprafața de plantare a culturilor din contul formării teraselor și utilizării versanților.

Iazurile au suficient de mult pește – crap, cosaș, sînger, șalău, cîțiva somoni și bibani, raci, creveți de rîu. Se preconizează procurarea linilor și, posibil, a altor soiuri. Au fost plantați nuferi pentru decor și pentru filtrarea apei. Cu frunzele lor ele purifică apa și constituie o protecție pentru puiet. Apropo, peștele aici nu este hrănit, el trăiește în condiții naturale, deoarece autorii proiectului se străduiesc să intervină cît mai puțin în procesele naturii.

În armonie cu natura

Paralel cu construirea iazurilor a început și înverzirea – cu cît e mai multă vegetație, cu atît e mai bine pentru pămînt, climă și oameni. În 2016 au fost plantate primele culturi. Plantele perene (care deja numără zeci de mii), de asemenea, au fost sădite după metoda lui Sepp Holzer.

Aici cresc peri, cireși, caiși, meri, vișini, arbuști fructiferi, copaci de pădure – arțari, stejari, tei, mesteceni, frasini, salcîmi…. Monoculturile nu sînt plantate în mod special. Diferite plante interacționează între ele și se protejează reciproc de diferiți dăunători și boli. Copacii mai înalți îi protejează pe cei mai mici de ploi și vînturi. Anul trecut a fost pus în funcțiune un sistem de irigare prin picurare pentru copacii plantați, întrucît la temperatura de 40°C și mai bine ei se prind greu. Atunci au fost aduse și paie pentru mulcire. Datorită acestei metode, plantele dispun de protecție favorabilă față de soare și influențe negative.

Aceste prime plante au fost crescute în propria pepinieră, care, timp de trei ani, s-a extins pe o suprafață de peste 8 ha. Aici se acordă preferință soiurilor moldovenești de copaci. Stejarul, frasinul, arțarul sînt adaptați la condițiile noastre și nu necesită îngrijire specială la etapele inițiale. În pepinieră au fost semănate semințe de corcoduși, stejar, nuc negru, glădiță. Deja se văd rezultatele – propriul material săditor, care, în toamnă, va fi utilizat pentru înverzirea dealurilor artificiale. În plus, au fost cumpărate semințe de plante conifere, pentru ca pe viitor să avem propriile conifere de diferite soiuri. Cînd producția va deveni de masă, va apărea și material săditor pentru comercializare.

În afară de copaci, au fost sădite vii – soiuri de masă și tehnice – poate fi preparat și propriul vin. Există acolo și arbuști fructiferi – agriș și coacăz negru.

Autorii proiectului lucrează intens cu semințele, au început să cumpere cîte ceva pentru a avea o varietate mai mare de plante și a le reproduce vegetativ. Au fost construite trei sere, unde va fi și un atelier de altoire. Încetul cu încetul, se cultivă legume pentru angajații companiei. Cînd teritoriul va fi pe deplin amenajat, acesta va fi deschis pentru vizite. Pomușoarele și fructele vor fi oferite angajaților companiei „DAAC Hermes” și oaspeților, fiindcă acest proiect este unul social. Oamenii vor veni încoace să se plimbe și să culeagă fructe și legume pentru consum, conform principiului „ai cîntărit și ai plătit”. Asta ar trebui să fie pe placul consumatorilor, deoarece la cultivare nu se utilizează niciun fel de chimicale, îngrășăminte. Totul crește natural. VIO-Parcul pune accentul pe permacultură. Aceasta presupune intervenția nonviolentă în procesele naturale unite într-un singur sistem.

A început și creșterea materiilor prime pentru Viorica Cosmetic. Propriu zis, după achiziționarea acestei fabrici cosmetice în 2012 s-a și născut ideea VIO-Parcului. Anul trecut a fost culeasă prima recoltă de mușețel și gălbenele, a fost plantat un lan de levănțică. Apoi suprafața terenurilor cu plante medicinale a fost extinsă. Astfel, în primăvara acestui an, acolo au apărut salvie, mentă, sunătoare, melisă, urzică, brusture, hamei. Ce anume se va planta și semăna decid specialiștii de la Viorica Cosmetic. Ei comandă plantele și florile necesare procesului de producere și acestea se cultivă într-o zonă ecologică unică. Se preconizează ca în 2019 să fie plantați trandafiri bulgărești – pentru prepararea uleiului esențial.

Cu timpul, aici va fi construit un sat. Acesta va găzdui o bază industrială pentru producerea extractelor de plante. Va fi creată și o subdiviziune științifică a fabricii, unde va fi studiat modul în care diferite componente vegetale influențează pielea umană și, în general, vor fi studiate proprietățile plantelor și efectele lor pozitive asupra sănătății omului. În primul rînd, în scopuri cosmetice și medicinale.

Conform conceptului, spațiul ecologic pur presupune nu doar absența completă a ”chimiei”. Aici trebuie să fie crescute doar semințe de legume, plante medicinale moștenite de la strămoșii noștri, nemodificate. De aceea colectăm de la populație semințe de plante cultivate tradițional în Moldova. Din aceste plante cu imunitate puternică şi beneficii maxime pentru om se formează baza materiei prime pentru întreprinderea Viorica Cosmetic. În prezent cea mai mare fabrică de cosmetice din ţară colectează flori și ierburi crescute în condiții naturale, pentru a nu se confrunta, în timpul apropiat, cu un deficit de materie primă. VIO-Parcul are menirea să rezolve această problemă.

Tot aici va fi edificat și un centru turistic care va organiza excursii prin parc, se preconizează fondarea unui muzeu de antichități, va fi construit un beci și spații subterane pentru depozitarea legumelor și fructelor, precum și mai multe restaurante cu o bucătărie exclusiv ecologică și un hotel cu o sală de conferințe, unde vor putea fi desfășurate diverse evenimente în afara orașului. Vor fi construite cîteva moşii a cîte un hectar ale viitoarei aşezări ecologice. Acolo turiştii vor putea trăi în sînul naturii, alimentîndu-se cu fructe naturale ecologice, şi vor putea participa la crearea noilor preparate cosmetice. Dat fiind că în spatele aşezării ecologice malul Nistrului este abrupt, conducerea companiei „DAAC Hermes” intenţionează să ajungă la o înţelegere cu autorităţile locale pentru a amenaja versantul și a construi o trecere spre rîu.

Eforturile companiei „DAAC Hermes” și ale tuturor celor care lucrează la crearea unei zone ecologice la Varnița vor constitui un precedent pentru Moldova și, posibil, pentru întreaga Europă. Și un exemplu excelent de creare a zonelor în care a fost restabilit echilibrul natural. În jurul VIO-Parcului Varniţa va fi creat un microclimat unic, va apărea vegetație acvatică, care va atrage organismele vii necesare restabilirii treptate a ecosistemului local.

2018-10-03T18:10:26+00:00 3 oct., 2018|Categorii: Știri|