Străinii manifestă tot mai mult interes pentru „Vio-Parc Varnița”
Străinii sînt tot mai interesați de „Vio-Parc Varnița”, realizat, în Republica Moldova, prin eforturile companiei „DAAC Hermes„. Cetăţenii străini recomandă exemplul acestei iniţiative pentru o implementare ulterioară în țările Uniunii Europene, relatează Noi.md.
Astfel, miracolul creat de om, purtînd denumirea de „Vio-Parc Varniţa” a devenit subiectul unui articol postat pe portalul Forest Monitor, intitulat „Compania DAAC Hermes readuce echilibrul ecologic în partea estică a Republicii Moldova”.
După cum menţionează autorul articolului, Sorin T. Şchiop, „Vio-Parc Varnița”, acest proiect unic pentru Europa, este finanțat de compania „DAAC Hermes” şi are ca scop crearea unui microclimat în apropierea fluviului Nistru, în partea estică a Republicii Moldova, care permite readucerea naturii la originile sale prin înfiinţarea unor lacuri artificiale, plantații forestiere și de plante medicinale.
Ideea de a creare a parcului a aparţinut președintelui companiei, Vasile Chirtoca și adjunctului și partenerului său, Igor Şcerbinschi. În concepţia celor doi, proiectul arăta ca o aşezare ecologică, o pepinieră pentru plante și, dar şi o sursă de materie primă naturală curată pentru fabrica Viorica Cosmetic.
Proiectul este implementat pe un teren cu o suprafaţă de peste 130 de hectare, nu departe de satul Varniţa, raionul Anenii-Noi, pe teritoriul unei foste cariere pentru extragerea nisipului şi pietrişului, la o altitudine de 100 de metri deasupra rîului Nistru, care curge în apropiere.
Consultantul internațional în materie de agricultură ecologică, Zapp Holzer, a elaborat o schemă de creare, pe o suprafață de 6 hectare, a lacurilor conectate în cascadă și a teraselor montane, sugerînd restaurarea și îmbogățirea solului prin creșterea diverselor soiuri de plante. Ca rezultat, noul mediu va oferi condiții adecvate de umiditate pentru creșterea plantelor și va reduce puterea vîntului, diminuînd daunele provocate de secetă.
Primele plantații de puieţi de conifere și de copaci de lemn tare au fost deja plantate și cresc cu bine: molid norvegian, fag, stejar, arțar, frasin și altele. Pădurile viitoare de pe teritoriu vor împiedica evaporarea apei din sol și transpirația excesivă a plantelor, crescînd umiditatea relativă a aerului, reducînd, astfel, din temperaturile extreme în perioadele de iarnă și de vară.
După cum susţine managerul pepinierei, Andrei Cambur, speciile de copaci de pădure sînt completate cu pomi fructiferi, cum ar fi: merii, perii, caişii și vişinii. Deja plantate pe loc, acestea asigură o interacțiune corespunzătoare între ele și se protejează de diverse boli și dăunători.
Cascada de lacuri artificiale a fost realizată drept o alternativă la precipitațiile neînsemnate din sezonul de vară. Sistemul folosit pentru a crea structura lacurilor a inclus solul, mișcarea și compactarea solului după metoda lui Zapp Holzer. Apa a fost pompată aici din rîul Nistru, iar solul ridicat de la fundul lacurilor a fost folosit pentru a crea terase montane înalte de 12 metri, în apropiere. În lacuri, deja trăiesc mai multe specii de pești, iar nuferii, care cresc la suprafață, creează o vedere impresionantă.
Parcul este o casă pentru o serie de plante medicinale: levănţica, gălbenele, muşeţelul, salvia, mentă, balsam de lămîie, urzică, brusture, hamei și altele, care vor fi folosite ca materii prime pentru Viorica Cosmetic, una din întreprinderile proprietate ale companiei.
Obiectivul de durată al proiectului prevede construcţia unui sat, în care va fi creată o bază industrială pentru producerea extractelor de plante și o facilitate de cercetare pentru studierea proprietăților plantelor și a efectelor acestora asupra sănătății umane. Plus la aceasta, aici vor fi construite mai multe așezări ecologice, unde oamenii vor putea trăi în natură, consumînd fructe naturale organice și efectuînd plimbări prin păduri de conifere.
„În calitate de vizitator al parcului aflat în construcție, pot spune că eforturile DAAC Hermes și ale tuturor oamenilor care lucrează aici ar trebui să devină un model pentru România și alte țări europene, deoarece există și proiecte private care vizează schimbarea microclimatului şi care oferă mai multe avantaje pentru comunitatea locală „, menţionează autorul articolului Sorin T. Şchiop.
